De multe ori, oamenii ajung să mă cunoască atunci când își doresc să se pregătească pentru a fi părinți. Ei intră în sala de curs și imediat ne suflecăm mânecile, apucându-ne de treabă. Și fiind noi atât de preocupați de importanța acestei pregătiri, de multe ori rămând lucruri de suflet nespuse. Despre asta voi vorbi astăzi, aici. Iar pentru ca totul să aibă mai mult sens, înainte de a vorbi despre cum să te pregătești pentru a fi părinte, lasă-mă să-ți spun 6 principii de bază după care mă ghidez în viață, profesie și în acest articol:
6 Principii Pentru Un Parenting Conștient
- copiii noștri sunt minuni și iubirea pentru ei este transformatoare.
- corpul are o înțelepciune dincolo de ceea ce suntem majoritatea dintre noi obișnuiți să conștientizăm sau măcar să ne imaginăm.
- mintea are nevoie de ordine și informații, dar poate fi un mare scamator, creând iluzii surprinzătoare și/sau durerose în încercarea ei de a ne proteja.
- sufletul ne ghidează mereu către iubire și conectare, dacă îl ascultăm, având atât de mare nevoie de conștientizări, autocompasiune și însoțire.
- greu nu însemnă rău. E ok să îți fie frică și să nu te simți pregătit.
- ești cu adevărat pregătit să ai un copil doar atunci când realizezi că a fi pregătit nu înseamnă că nu îți va fi greu sau că nu vei fi surprins.
Ce Înseamnă Să Fii Pregătit Pentru A Fi Părinte?
În viziunea mea, a te „pregăti “nu înseamnă să înveți ca pentru un examen și să te aștepți că dacă ai studiat suficient, știi răspunsul corect la orice întrebare.
“Pregătirea” seamănă mai degrabă cu planificarea unei călătorii exotice. Vei merge într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoști. Îți poți pregăti totuși din timp câteva expresii uzuale. Vei putea folosi google translate. Poți citi review-uri, poți urmări filmulețe și poți să-ți pregătești un bagaj mai mare sau mai mic. Poți să stai de vorbă cu cei ce au călătorit deja acolo.
Însă adevărata experiență a călătoriei înseamnă uneori să ti se piardă bagajul pe drum, alteori să crezi că te-ai rătăcit pe străduțe, să găsești o piațetă ascunsă a cărei frumusețe te lasă mut, să îți lăcrimeze ochii atunci când descoperi vocea de înger a unui artist stradal și să îți dai seama că, deși nu ai fi putut să vii fără bagaj în această țară, de fapt experiența în sine e cu mult mai mult decât ceea ce ai fi putut vreodată să anticipezi. Și unde ar fi fost de fapt aventura, dacă totul ar fi fost programat și prestabilit?
La ce să te aștepți:
Așteaptă-te să fii luat/ă prin surprindere! Din toate punctele de vedere. Fizic, emoțional, mental, spiritual, social, pozitiv, negativ, neutru și în toate felurile imaginabile.
În momentele de bine, de bucurie, de conectare, de liniște și deliciu cu bebelușul, amintește-ți să încetinești ritmul, să respiri și să îți deschizi inima, savurând. Orice altceva poate să aștepte: griji, responsabilități, vase sau rufe murdare.
În schimb, momentele grele, când ești copleștit/ă, obosit/ă, nesigur/ă, furios/oasă sau speriat/ă amintește-ți doar atât: nu e nimic în neregulă cu tine sau cu bebelușul tău. Meseria de părinte e grea iar părintele perfect nu există și nici nu e nevoie să existe.
Câteodată nu vei ști ce să faci. Garantat.
Când nu vei ști ce să faci, vei căuta răspunsuri în jurul tău și uneori (des) vei constata că fiecare are o altă părere (2 asistente din maternitate, 1 carte de puericultură, cele 3 prietene cu copii, ca să nici nu mai îndrăznesc să adaug în ecuație și internetul). Când se întâmplă așa, este frustrant, adevărat. Dar de fapt, asta înseamnă, de cele mai multe ori, că întrebarea ta nu are un răspuns standard, pe care să îl poți primi din exterior.
Oricât de neexperimentați vă simțiți, voi, părinții, sunteți întotdeauna expertul în ceea ce privește propriul copil. Și în același timp, copilul vostru este cel mai bun ”profesor de puericultură”. Cele mai corecte informații le veți primi fiind atenți la busola interioară (ce are sens pentru voi, ce se aliniază cu valorile voastre) și mai ales la bebeluș. El/ea nu are nevoie de părinți perfecți și nici de soluții perfecte, ci are nevoie de conectare, prezență, atenție, disponibilitate, capacitatea de a învăța din mers, cu flexibilitate. Cu flexibilitate, repet. Cum să te pregătești pentru a fi părinte.
Acces la informație corectă și la zi
Desigur că dincolo de situațiile fără un răspuns standard, există și numeroase situații în care e nevoie de acces la informație corectă și la zi. Aici va fi de mare ajutor să bifați cât mai multe din listă:
- să vă educați cu privire la aspectele de bază despre cum arată, cum se comportă un bebeluș, ce posibile semnale de alarmă pot exista sau care sunt false semnale de alarmă des întâlnite, care sunt nevoile emoționale și fizice, etc. CLICK AICI pentru detalii despre cursurile prenatale NoiPlus1
- să aveți în casă cel puțin o carte cu informație la zi despre îngrijirea și creșterea bebelușilor (CLICK AICI pentru un exemplu).
- să aveți contactul (cel puțin) unui medic pediatru/de familie căruia să vă puteți adresa în cazul în care apar semnale de alarmă.
- (de mare ajutor, dar nu obligatoriu) să aveți (cel puțin) o prietenă cu experiență ca mamă (preferabil cu mai mulți copilași) cu care să puteți să schimbați impresii, dar care să nu vă copleșească cu sfaturi și soluții rigide sau nesolicitate.
Așa ca da, răspunsul meu la întrebarea ”Cum să te pregătești pentru a fi părinte?” e departe de a fi unul simplist. Și atunci, cu atât mai mult, nu pot să nu mă întreb: dar oare eu?
Eu cum m-am pregătit?
Știam cu adevărat ce înseamnă să fii părinte? Desigur că nu. Cred că nimeni nu poate ști cu adevărat. Și nici nu trebuie. Mă gandesc acum la marile tranziții din viața noastră: nașterea, adolescența, transformarea în părinte, menopauza,… ca să numesc doar câteva.
Oare fetița de 9 ani știe la ce să se aștepte atunci când visează la „a fi mare”? Știe (și simte) exact prin câte metamorfoze va trece corpul, creierul, sufletul și relațiile” ei sociale? Chiar și în cel mai optimist scenariu, în care familia și societatea au pregătit-o cu informația necesară, răspunsul este nu. Nu are cum să știe. Pentru metamorfozele majore din viața noastră nu ne putem pregăti (doar) ca pentru un examen. Adică doar practic și informațional.
Așadar când e vorba de lucrurile profunde, mai degrabă decât să învățăm pentru a fi părinți, avem nevoie SĂ LĂSĂM CA A FI PĂRINȚI SĂ NE ÎNVEȚE. Ce am învățat eu despre mine și lume devenind mamă?
Lecții De La Bebe: cum să te pregătești pentru a fi părinte
- bebelușul meu mi-a arătat ce înseamnă iubirea necondiționată, lectie pe care am învățat-o greu și târziu, cu rezistență, durere, conștientizări și multă muncă cu mine. (De ce? Pentru că nu poți să îți iubești necondiționat copilul fără să te iubești necondiționat pe tine).
- bebelușul m-a învățat despre autenticitate, despre capacitatea și dreptul nostru din naștere de a ne exprima liber și spontan.
- bebelușul m-a învățat despre a trăi în prezent.
- bebelușul m-a învățat despre limite închipuite și limite reale și cât de important și greu e să știi să faci diferența între ele.
- bebelușul m-a învățat despre plăcerea conectării simple, ochi în ochi, piele pe piele.
- bebelușul mi-a arătat și chiar mi-a “râcâit “cu o unghiuță metaforică toate rănile emotionale nevindecate și acoperite cu cruste rigide.
- bebelușul m-a ajutat să îmi retrăiesc copilăria și să mă redescopăr pe mine mică, în familia mea.
- bebe m-a ajutat să regândesc prioritățile din viața mea.
- bebe m-a ajutat să descopăr cât de vulnerabili suntem, dar și cât de puternici.
- bebe m-a învățat să îmi înfrunt cele mai mari frici și să nu mai iau totul atât de în serios.
- bebe m-a învățat că perfectiunea nu e necesară”, ci prezența și dorința de a face pe viitor mai bine.
Și toate astea în timp ce… uneori… aș fi jurat că nu învăț nimic, pentru că eram prea ruptă și praf de oboseală sau nervi ca să pot să mai „iau notițe”… Iar asta e perfect Ok! Câteodată avem doar nevoie ca momentul asta, ora asta… noaptea asta să treacă… Experiența asta de mama, e….
Shaorma sufletească cu de toate!
Poftă bună!