janko-ferlic-Q1zMXEI9V8g-unsplash

Mami, cineva are nevoie de tine!

       Dragă cititor/cititoare,

       Textul de mai jos mi-a plăcut atât de mult încât m-am trezit traducându-l într-o după-amiază… fără ca măcar să-mi fi propus asta în mod conștient. Am simțit nevoia să-l trimit mai departe și în limba româna, chiar dacă traducerea mea poate mai schiopătează pe ici pe colo… și chiar cu riscul ca într-o altă limbă să piară o parte din semnificația și sensibilitatea mesajului. Ființele umane sunt atât de diferite – familiile, mamele, copiii, valorile, stilurile de parenting… Și totuși, avem în comun o forță mai mare și mai impresionantă decât toate diferențele dintre noi: iubirea (capacitatea de a o dărui și nevoia de a o primi). Enjoy!

       “Încă din momentul în care am adus-o pe fiica noastră acasă, frații ei mai mari au fost primii care îmi spuneau când plângea sau mirosea un pic… ciudat :). “Cineva are nevoie de tine”, imi spuneau ei. Nu știu de unde a pornit expresia asta, dar la început mă agasa un pic. Poate mă bucuram și eu în acel moment de un duș rapid… “Mami, cineva are nevoie de tine! Bebe plânge!”. Sau poate mă mai odihneam și eu câteva secunde, perfect conștientă deja de faptul că bebelușa începuse déjà să se foiască și să se agite, semn că se trezea. “Mami, cineva are nevoie de tine!” OK! Am înteles!” Ca să nu mai spun că nevoile unui nou născut pălesc în fața celor a 2 băieței preșcolari. Întotdeauna cineva are nevoie de o gustare, un plasture, o altă șosetă, cuburi de gheață, o jucărie nouă, un muc șters, o îmbrățișare, o poveste, un sărut. Unele zile parcă nu se mai termină niciodată și monotonia sentimentului că “cineva are nevoie de tine” poate să-nceapă să te afecteze. Dar, într-o zi, mi-a picat fisa: au nevoie de MINE. De nimeni altcineva. Nici o altă persoana din toata lumea asta. Au nevoie de MAMI! 🙂

         Cu cât pot să accept mai repede că să fii MAMI înseamnă sa nu ieși niciodată din tură, cu atât mai repede voi putea să-mi găsesc liniștea și sensul în această etapă nebună din viața mea. Să fiu MAMI este datoria, privilegiul și onoarea mea. Sunt pregătită să fiu alături de cel ce are nevoie de mine, toata ziua, toată noaptea. MAMI înseamnă că mă trezesc pentru că baiețelul de 4 ani are un coșmar, când doar ce am culcat bebelușa după suptul de la 4 dimineața. MAMI înseamnă că supraviețuiesc doar cu cafea și resturi de mâncare de la copii. MAMI înseamnă că eu și sotul meu poate n-am mai avut o conversație matură de săptămâni întregi. MAMI înseamnă să pun nevoile lor pe primul plan, fără ezitare. MAMI înseamnă că trupul meu e plin de junghiuri și dureri, iar sufletul meu e plin de iubire.

        Sunt sigură că va veni o zi cand nimeni nu va mai avea astfel nevoie de mine. Copiii mei vor fi demult plecați și preocupați de propriile lor vieți. S-ar putea chiar să ajung singură în vreun azil, simțind cum, pe zi ce trece dispar puțin câte puțin. Nimeni nu va mai avea nevoie de mine atunci. Ba poate chiar voi fi o povară. Sigur, vor veni să mă viziteze, dar brațele mele nu vor mai fi casa lor. Sărutările mele nu vor mai fi leacul lor. Nu vor mai fi ghetuțe de șters și centuri de siguranță de prins. Voi fi citit demult pentru ultima oară aceeași poveste de 7 ori. Nu vor mai fi bagaje de împachetat și despachetat sau farfurii de umplut. Sunt sigură că inima mea va tânji să audă din nou micuțele voci strigându-mă “Mami, cineva are nevoie de tine!”

        Deci, deocamdată, aleg să-mi pară frumoasă pacea alăptării de la 4 dimineața în cămăruța noastră intimă. Ne uităm pe geam la căderea mută a zăpezii și la un iepuraș care aleargă pe întinsul ei. Sunt doar eu și bebelușa mea, peste tot în vecini e întuneric și liniște. Doar noi două suntem treze și ne uităm la lumina pală a lunii și la dansul umbrelor pe pereții încăperii. Noi două suntem singurele care auzim cum cântă bufnița în depărtare. Ne cuibărim împreună sub o păturică, o legăn până adoarme în brațele mele. E 4 dimineața și sunt epuizată și frustrată. Dar e ok, ea are nevoie acum de mine. DOAR de mine, în anumite momente. Și poate… și eu am nevoie de ea. Pentru că mă face să fiu MAMI. Cândva, va dormi toată noaptea. Cândva, poate voi sta într-un cărucior, cu brațele goale, visând la acele nopți din camera ei. Când ea avea nevoie de mine, iar noi două eram parcă singurele ființe din lume.

 somebodyneedsyoupost

 

         Poate să fie plăcut să aibă cineva nevoie de tine? Câteodată, cu siguranță. Dar de multe ori este obositor. Extenuant. Dar nici nu e nevoie să fie plăcut tot timpul. Este o datorie, o responsabilitate. Dumnezeu m-a facut MAMI a lor. Este un rol după care am tânjit cu mult timp înainte de a-l întelege cu adevărat. 

        A fost odată ca niciodată… A fost odată o vreme în care aveam timp. Timp pentru mine. Acum…, unghiile mele de la picioare ar avea nevoie de ceva ingrijire ;)… Sutienul îmi vine un pic altfel… Placa de păr poate nici nu mai funcționează, nu știu… Nu pot să fac duș fără spectatori. Am început să am nevoie de cremă de riduri. Dovezi că sunt acum mama. Dovezi că cineva are nevoie de mine. Că în acest moment, cineva are tot timpul nevoie de mine. Ca ieri seară, de exemplu…

        La 3 dimineața aud lipăitul piciorușelor apropiându-se de pat. Rămân nemișcată, abia respirând. Poate se va întoarce în camera lui. Da,da… vezi să nu!

         “Mami!”

         “MAMI!” puțin mai tare.

         “Da” răspund în șoaptă.

         Tace o clipă, cu ochii lui mari licărind în semiîntuneric.

        “Te iubesc”

         Apoi dispare. Lipa, lipa înapoi la el în cameră. Dar cuvintele lui stăruie în aerul răcoros al nopții. Dacă aș putea să întind mâna și să le culeg, le-aș prinde și le-aș strânge la piept. Vocea lui suavă șoptind cele mai frumoase cuvinte din lume. Te iubesc. Cu zâmbetul pe buze, expir ușor, parcă de teamă să nu pierd amintirea. Ațipesc la loc lăsând vorbele lui să mi se aseze în inimă.

         Într-o zi, acel baiețel va fi un bărbat. Nu-mi va mai șopti vorbe dulci în orele dimineții. Voi auzi doar liniștea nopții și sforăitul soțului. Voi dormi dusă noaptea, fără grija unui copil bolnav sau a unui bebeluș care plânge. Toate vor fi amintire. Acești ani în care e nevoie de mine sunt extenuanți, dar trecători. Trebuie să încetez să mă gândesc cum va fi “într-o zi” în care totul va fi mai ușor. Pentru că adevărul e că poate va deveni mai ușor, dar nu mai bine decât acum. Acum când sunt poate murdară de muci sau vomă. Acum, când savurez aceste brațe grasuțe în jurul gâtului meu. Acum este perfect. “Într-o zi” mă voi duce la pedichiură si voi face duș singură. “Într-o zi” eu voi fi doar a mea din nou. Dar acum mă dăruiesc altcuiva și sunt obosită și murdară, și ATÂT de iubită… și… trebuie să plec. CINEVA ARE NEVOIE DE MINE.”

http://yourbestnestindy.com/2014/02/27/mommy-somebody-needs-you/  

DISTRIBUIE ARTICOLUL

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *